BNM: Depozitele în moneda națională s-au redus cu 2 miliarde de lei

Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 2,1 miliarde de lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 46,3 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 56,7 la sută din soldul total al depozitelor, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În același timp, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 2 088,3 milioane lei, până la nivelul de 35 389,4 milioane lei, având o pondere de 43,3 la sută.

În luna martie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,7 miliarde de lei, în descreștere cu 21,5 la sută față de luna martie 2021. Volumul depozitelor atrase a constituit în moneda națională – 1,1 miliarde de lei (-17,6 la sută față de luna precedentă și -21,2 la sută față de martie 2021). În valută recalculat în MDL – 632,5 milioane lei (-20,9 la sută față de luna precedentă și -22,0 la sută față de martie 2021).

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 60,52 la sută (38,4 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 22,1 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 33,8 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,7 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,43 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,52 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,25 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 6,68 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,11 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,76 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,31 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu martie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 1,92 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,07 p.p.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #trend #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră