Hotelul „Național” – simbol al viitorului. Pogolșa, Modîrcă și Botgros, despre construcția noului complex modern

14 Apr. 2021, 11:05
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2021, 11:05 // Interviu //  MD Bani

Planurile de demolare a hotelului „Național” și de construcție, în locul acestuia, a unui complex imobiliar modern au generat discuții în spațiul public și în rândul profesioniștilor. Cineva consideră clădirea abandonată și dărăpănată a fostului hotel „Inturist” un simbol al Chișinăului, altcineva este de părerea că aceasta nu mai poate fi reanimată.


Ministra Educației, Culturii și Cercetării Lilia Pogolșa înțelege bine sentimentele celor care susțin păstrarea Hotelului „Național” în peisajul urban, dar, totodată, nu crede că acesta poate fi modernizat conform standardelor internaționale moderne.


– Doamnă Ministru, în opinia dumneavoastră, clădirea avariată a Hotelului „Național” are o valoare istorică și arhitecturală? 

Eu, probabil ca și mulți alți reprezentanți ai generației mele, am cele mai bune amintiri asociate cu această clădire. Pe timpul său, arăta foarte progresist. Dar anume pentru acele vremuri.  Atât arhitectura, cât și tehnologiile de proiectare și construcție s-au dezvoltat considerabil de atunci. Clădirea Hotelului „Național” nu este inclusă în registrul monumentelor arhitecturale protejate de stat. Nici în vremurile sovietice, nici în cele post-sovietice, acest lucru nu i-a trecut niciodată prin cap nimănui. În primul rând, clădirea Hotelului „Național” a fost o structură funcțională. Acestea nu sunt clădiri din secolul al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, care creează atmosfera unică a Chișinăului sau redau o istorie a Capitalei. În general, această clădire nu reprezintă nicio valoare arhitecturală specială, în special în starea actuală de degradare.

– Vedeți necesitatea și posibilitatea tehnică de a reconstrui clădirea existentă?

– Nu sunt un expert care să evalueze posibilitățile tehnice ale reconstrucției. Totuși, astăzi îmi pare că este destul de dificil să se realizeze reconstrucția ei, respectând criteriile și standardele moderne: La bază oricum avem un proiect tipic perioadei sovietice.

– Cum apreciați proiectul noului complex, care este planificat să fie ridicat în locul fostului „Inturist”, ale cărui imagini au apărut în presă?

– Mi-a plăcut ceea ce am văzut în presă. Deși păstrează trăsăturile recunoscute ale vechii clădiri, noul proiect provine cu certitudine din secolul XXI. El întruchipează elocvent dinamica erei moderne. Din punct de vedere al esteticii arhitecturale, acest proiect se încadrează organic în peisajul urban și este proiectat pentru a-l completa. Dar, știm că uneori există o diferență între un proiect și implementarea acestuia, adesea, cu părere de bine – se respectă întocmai. Sperăm că și de această dată se va respecta.


 

 


Vladimir Modîrcă a lucrat mulți ani în calitate de arhitect șef al Chișinăului. În opinia sa, este inutil să ne opunem trecerii timpului: în toate orașele lumii, clădirile învechite sunt demolate, iar altele noi sunt ridicate în loc. Așa a fost și va fi mereu.


– Domnule Modîrca, vă rog să-mi spuneți, cum puteți evalua starea actuală a clădirii fostului Hotel Național?

– Cunosc bine acest sector, deoarece majoritatea clădirilor situate în cartierul unu din centrul Chișinăului au fost proiectate de mine de-a lungul anilor. Cineva crede că în toți acești ani această clădire a jucat un rol estetic important în prezentarea Chișinăului. Totul are un început și un sfârșit. În cele din urmă, unele clădiri sunt demolate în timp ce altele sunt construite.

– Este posibil de restaurat clădirea în forma sa originală …

– Nu este posibilă restaurarea clădirii în forma în care a fost concepută de arhitect. Nu poate fi folosită ca hotel, deoarece nu îndeplinește niciuna dintre normele existente în prezent, atât naționale, cât și internaționale. Nici măcar un hotel de trei stele nu va funcționa aici. În această clădire înălțimea tavanului este de puțin peste doi metri. Astăzi nu există hoteluri cu plafoane atât de joase. Desigur, această clădire poate fi transformată într-un fel de pensiune, dar nu știu dacă are sens să folosești teritoriul din centrul orașului pentru a gpăzdui un hostel.

– Ce părere aveți despre planurile anunțate de demolare a acestei clădiri?

– Discuții la acest subiect se poartă de mult timp. Dacă nu îl demolăm, va rămâne așa cum este. Există două opțiuni – fie construim un cămin, așa cum am spus mai devreme, fie o nouă clădire frumoasă, modernă, care corespunde zilelor noastre. Nu văd oportunități de reconstrucție serioasă aici, decât dacă vechea clădire este demolată. Amintiți-vă cum a fost reconstruit Parisul. Sau, de ce să mergem atât de departe? Să vorbim despre modul în care centrul Chișinăului a fost reconstruit după război, când Șciusev s-a întors de la Moscova. El, accentuez, a demolat totul până la temelie și a construit o axă centrală, de care toată lumea este încă mândră. A tăiat pe viu și a făcut o treabă bună. Altfel, nu ar exista nicio legătură între sectorul Centru și alte zone ale orașului. Se întâmplă adesea că este nevoie să distrugem ceva pentru a putea construi din nou. Un alt lucru este că clădirile distruse de Șciusev erau în mare măsură monumente arhitecturale. Această clădire nici măcar nu este un monument.

– Există un proiect pentru construirea unui complex de clădiri pe acest teren. Ce puteți spune despre el?

– Lucrez de mulți ani la proiectarea clădirilor, inclusiv în funcții înalte. Niciodată nu am pus preferințele personale în prim plan, ci exclusiv drepturile de autor ale arhitectului. Totul depinde de sarcina pe care clientul o pune în fața arhitectului, restul –  de talentul arhitectului. Ulterior urmează faza de construcție, iar cei care își vor exprima opinia dacă clădirea este frumoasă sau nu – sunt oamenii. Nu pot spune că aș fi făcut exact același proiect, dar cred că este frumoasă clădirea care este planificată să fie construită pe locul Hotelului „Național”.


 

 


Reputatul muzician moldovean, directorul artistic al Ansamblului Academic de Muzică Populară „Lautarii” Nicolae Botgros este convins că clădirea fostului hotel „Inturist” este distrusă fizic și învechită din punct de vedere moral.


– Domnule Botgros, există o mulțime de controverse astăzi referitor la soarta fostului Hotel „Național”. Cineva îl consideră un simbol al Chișinăului, cineva este convins că desfigurează imaginea capitalei … Dvs. de partea cui sunteți?

– Îi voi susține pe cei care consideră că rămășițele Hotelului „Național”, ca să spunem cu blândețe, nu ne înfrumusețează orașul. Dacă să comparăm arhitectura cu muzica, atunci astăzi această structură este o cacofonie. În calitate de cetățean al Chișinăului cu o experiență vastă, mi-e rușine că în centrul capitalei unui stat independent există o ruină atât de voluminoasă, fără înfățișare. Și sunt la fel de rușinat de cei care continuă să se agațe de trecut cu toată puterea, în loc să încerce să privească în viitor. Ceea ce suntem obligați să observăm astăzi pe terenul fostului hotel „Inturist” este urât, depășit, nefuncțional și, prin urmare, inutil! Chișinăul nu are nevoie de această clădire, deoarece își desfigurează cu adevărat aspectul. Orășenii nu au nevoie de ea pentru că nu este folosit de locuitorii capitalei în niciun fel. Orașul și autoritățile centrale nu au nevoie de aceste uine pentru că prind ochiul oaspeților străini și strică foarte mult impresia țării noastre.

– Și ce, după părerea Dvs., ce trebuie de făcut cu ea?

– La acest subiect, sunt radical: Hotelul „Național” trebuie demolat și construit în locul său ceva nou, modern, plăcut ochiului și sufletului. Să sune din nou aici muzica, întipărită în piatră, sticlă, beton, în loc de cacofonia pe care o avem. Dacă vorbim despre faptul că acesta este un simbol, atunci să fie un simbol al viitorului – atât al frumosului nostru oraș, cât și al țării noastre europene.

Realitatea Live

02 Nov. 2025, 08:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2025, 08:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII