Serie limitată și design exclusiv , ce noutăți pregătește Dacia în România. Prețurile încep de la 21.900 de EURO

„Dacia lansează pe piaţa din România Seria Limitată Duster Extreme, cea mai echipată versiune a SUV-ului fabricat la Mioveni. Beneficiind de un look exclusiv, noua serie limitată oferă în standard toate echipamentele disponibile pe versiunea superioară de echipare Prestige, la care se adaugă dotări precum funcţia mâini libere, camera multiview sau avertizorul pentru unghi mort”, anunţă compania.

Disponibilă în două versiuni de motorizare – Blue dCi 115 şi TCe 150 – maşina va putea fi comandată începând din 10 ianuarie 2022 în întreaga reţea de agenţi autorizaţi Dacia din România.

Seria limitată Duster Extreme dispune de un interior deosebit. Scaunele din față sunt dotate cu încălzire, cu tapiţerie specifică şi cu elemente de design de culoare orange. Atât volanul cât şi maneta schimbătorului de viteze sunt îmbrăcate în piele. Duster Extreme devine cea mai bine echipată versiune a modelului crossover.

Personalizarea exterioară conține inserții portocalii prezente pe grila frontală și pe carcasele oglinzilor exterioare, precum și la nivelul barelor de plafon. Modelul mai primește jante de 17 inch negre din aliaj.

Totodată, Seria Limitată Duster Extreme va inaugura o nouă culoare de caroserie în gama Dacia, intitulată Grey Urban.

Potrivit informațiilor, prețurile încep de la 21.990 euro (TVA inclus) pentru versiunea TCe150 EDC 4×2 benzină. Pentru un Duster Extreme cu tracțiune integrală prețurile încep de la 22.100 euro, cu motorizare diesel Blue dCi 115 și 22.550 euro pentru TCe 150 cu cutie manuală.

#editie limitata #pret #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.