(VIDEO) 5 lucruri despre mutațiile COVID-19. Bill Gates explică modul în care putem pune „STOP” pandemiei

Bill Gates spune că virusul care duce la apariția COVID-19 evoluează și complică eforturile medicilor și ale autorităților de a pune capăt pandemiei.

„Am petrecut mult timp în ultimul an discutând cu colegii de la fundația noastră și din întreaga lume despre modalitățile de a testa, trata și preveni COVID-19. În ultimele luni, experții își pun din ce în ce mai mult aceeași întrebare: Cum vor influența noile mutații de coronavirus eforturile noastre de a pune capăt pandemiei?”, scrie Bill Gates.

În ultima perioadă lumea a făcut progrese vizibile în lupta împotriva COVID-19, dar noile variante ale virusului ar putea amenința progresele făcute în ultimul an. Iată cinci lucruri pe care ar trebui să le știi pentru a înțelege modul în care noile variantele complică (sau nu) gestionarea pandemiei, scrie Aleph News.

Pentru a înțelege de ce se schimbă virusul care provoacă COVID-19, trebuie să înțelegeți cum funcționează (sau se răspândește) în corpul vostru. Coronavirusul – la fel ca toți virușii – are un singur scop: să se propage și să se „cloneze”. De fiecare dată când virusul intră în celule, el „convinge” celula să urmeze instrucțiunile codate din ARN-ul său pentru a face, astfel, mai multe copii ale virusului.

Când celula produce un nou virus, aceasta trebuie să „copieze” aceste instrucțiuni. Dacă ați urmat un curs de scriere la calculator, știți cât de greu este să tastați de două ori un text, fără să faceți o greșeală. Codul pentru virusul care cauzează COVID-19 are aproximativ 30.000 de litere. Acest lucru se traduce printr-o mulțime de „oportunități” de a o da în bară, în momentul clonării – ceea ce face adesea coronavirusul.

Majoritatea „greșelilor” duc la un virus care este identic din punct de vedere funcțional. Dar, din când în când, există o schimbare care face ca virusul să fie mai ușor de transmis sau care afectează sistemul imunitar. Când această schimbare începe să se răspândească la nivelul unei populații, apare o nouă variantă.

Vedem aceleași mutații care apar din nou și din nou. Asta poate fi o veste bună

Toți virușii evoluează, dar nu toți virușii evoluează în același ritm și în același mod. Unii, precum gripa, se schimbă rapid. Alții suferă mutații lent. Din fericire pentru noi, SARS-CoV-2 se află în această din urmă tabără. Mutațiile care apar sunt cam la jumătatea celor care apare la virusul gripal.

„Știu că pare ca și cum ar apărea noi variante tot timpul. Acest lucru se datorează faptului că circulă atât de multe virusuri în întreaga lume, oferindu-i mai multe „oportunități” de schimbare. Odată ce numărul cazurilor va scădea, probabil că vom vedea mai rar noi variante”, explică fondatorul Microsoft.

Comparativ cu virusurile gripale – care sunt alcătuite din opt segmente genetice care pot fi rearanjate în mai multe moduri diferite – coronavirusul este un virus mult mai simplu. Cele mai notabile mutații pe care le-am văzut până acum s-au produs în același loc: proteina spike.

Această proteină spike este cheia răspândirii COVID. Forma sa este cea care permite virusului să se prindă de celulele umane. Dacă proteina spike se schimbă puțin, se poate lega mai eficient de celule (ceea ce face ca virusul să fie mai transmisibil) sau să devină mai greu de gestionat pentru sistemul imunitar.

Această capacitate limitată de schimbare poate explica de ce continuăm să vedem că aceleași mutații apar în locuri diferite, în contrabalanță cu alte variații distincte. Atât B.1.1.7 (care a fost detectat inițial în Marea Britanie), cât și B.1.351 (care a fost găsit pentru prima dată în Africa de Sud) au evoluat independent, dar împărtășesc o serie comună de mutații. Există în mod clar ceva ce face ca aceste mutații specifice să aibă mai multe șanse de a răspândire decât alte modificări.

Virusul se schimbă, dar calea către sfârșitul pandemiei rămâne aceeași

În ultimul an, experții în sănătate publică au repetat, sub diverse forme, același mesaj: trebuie să trăim cu COVID-19 până când vaccinul va fi dezvoltat și va fi disponibil pentru toată lumea.

Vestea bună este că multe dintre vaccinurile utilizate astăzi par să prevină formele severe ale bolii, inclusiv cele cu noile variante. Acesta este un beneficiu adus de eficiența vaccinurilor în general. Avem încă nevoie de mai multe date despre cât de eficient este fiecare vaccin împotriva diferitelor variante, dar multe dintre informațiile existente până în acest moment sunt liniștitoare (în special din Israel, unde mulți oameni sunt deja vaccinați și tulpina B.1.1.7 este dominantă).

Marea întrebare acum este dacă trebuie să actualizăm vaccinurile pentru a fi eficiente în fața noilor variantele. Autoritățile de reglementare și companiile din domeniul medical lucrează la un vaccin updatat care ar putea fi disponibil în câteva luni. În Statele Unite – unde majoritatea oamenilor vor fi probabil vaccinați până la sfârșitul verii – unii oameni ar putea primi un rapel al vaccinului care protejează împotriva noilor tulpini.

Cel mai bun mod de a preveni apariția de noi variante este stoparea transmiterii virusului. Dacă rămânem atenți la distanțarea socială, purtând o mască și vaccinându-ne, vom pune capăt pandemiei mult mai devreme.

Noile variantele reamintesc de ce este important ca vaccinurile să fie disponibile în toată lumea

COVID-19 reprezintă o amenințare la adresa sănătății la nivelul întregului glob. Acest lucru este valabil în cazul virusului original, dar și când vorbim de noile tulpini.

Cu cât virusul care cauzează COVID-19 este răspândit mai mult în lume, cu atât are mai multe șanse de a evolua. Dacă vaccinarea nu va avea loc în fiecare colț al planetei, va trebui să trăim cu riscul ca o tulpină mult mai agresivă a virusului să apară. Am putea asista chiar la apariția unei noi variante, pentru care vaccinurile existente să nu mai fie eficiente.

„COVAX a anunțat recent că va putea livra 300 de milioane de doze până la mijlocul anului 2021. Aceasta este o veste minunată, dar lumea va avea nevoie de mult mai mult pentru a elimina cu adevărat amenințarea COVID-19. Sper că țările bogate vor continua să sprijine activitatea COVAX, chiar dacă viața începe să revină la normal în unele părți ale globulii în timpul verii”, a explicat Bill Gates.

Ne putem descurca mai bine data viitoare

Mutațiile virusurilor sunt inevitabile. Dacă ne vom regăsi vreodată într-un scenariu pandemic în care un agent patogen se răspândește pe tot globul, ar trebui să ne așteptăm să-l vedem adaptându-se pentru a supraviețui încercărilor noastre de a-l opri – la fel cum am văzut cu COVID-19. Sper că diferența data viitoare va consta în faptul că vom fi mai pregătiți să identificăm aceste variante mai devreme.

Cheia va fi secvențierea genetică în combinație cu o mai bună supraveghere a bolii. În acest moment, dacă sunteți testat pozitiv pentru COVID-19, există posibilitatea ca eșantionul vostru de test să fie selectat pentru a fi secvențiat. Acest lucru permite cercetătorilor să vadă codul exact de 30.000 de litere care alcătuiește instrucțiunile ARN ale virusului. Acest cod este încărcat într-o bază de date, unde un computer compară virusul din eșantionul dumneavoastră cu toate celelalte tulpini aflate în circulație. Dacă aveți o nouă tulpină care începe să apară frecvent în zona în care locuiți, oamenii de știință pot compara datele secvențierii cu ratele de transmisie, cu numărul deceselor și al spitalizărilor pentru a vedea dacă este nevoie să se îngrijoreze.

Cercetătorii trebuie să adopte o abordare sistematică pentru a depista mai devreme noile variante. Unii experți consideră că trebuie să secvențiem cel puțin 5% din toate probele de testare pentru a obține o imagine exactă a modului în care un agent patogen se mută – deși secvențierea unui număr mare de probe nu este suficientă. Experții din Marea Britanie au analizat aproape 8% din teste, dapt ce i-a ajutat să vadă că B.1.1.7 se răspândea mult mai repede și era mai letal. Africa de Sud a putut vedea rapid modul în care au funcționat vaccinurile la B.1.351 comparând rezultatele studiilor clinice de acolo cu datele secvențiate, a explicat Bill Gates.

Secvențierea la scară largă ar trebui să facă parte din orice plan de pregătire pentru următoarea pandemie. Dacă faceți suficiente secvențieri și comparați aceste date cu alte măsuri, puteți vedea variante care au apărut la începutul pandemiei. Cu cât identificați mai devreme o schimbare, cu atât aveți mai mult timp să o studiați și, dacă este necesar, să elaborați vaccinuri și scheme de tratament pentru a aborda orice schimbări care au loc.

#vaccinare #Bill Gates #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati