Vrei să știi cum se lucrează într-o instituție publică? Președinția invită studenții și absolvenții la stagiu

Președinția Republicii Moldova lansează un program de stagii pentru viitorii profesioniști. Candidații pot depune dosarul pentru stagiu în diverse departamente ale instituției prezidențiale, precum și în cadrul echipei de consilieri ai Președintelui Republicii Moldova. Termenul limită de înscriere la concurs este data de 31 ianuarie curent.

„Ești student sau ai absolvit recent facultatea? Ești activ, creativ și motivat să obții o nouă experiență? Vrei să știi cum se lucrează într-o instituție publică? Te invităm în echipa noastră, a Administrației Prezidențiale! Oferim, pentru tineri ambițioși, un program de stagiu cu durata de trei luni, în mai multe departamente ale instituției.”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Astfel, studenții și cei care au absolvit recent facultatea au posibilitatea să efectueze un stagiu cu durata de 3 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 6 luni în echipa Administrației Prezidențiale.

Ce interesați pot realiza stagiul în unul din departamentele:
• Direcția juridică
• Direcția informare și comunicare cu mass-media
• Direcția politică internă
• Direcția relații externe și protocol
• Direcția petiții și audiență
• Direcția management al documentelor
• Secția e-administrare și securitate informațională
• Serviciul resurse umane
• Direcția generală administrare patrimoniu

Echipa de consilieri:

• Consilier în domeniul economic – Veaceslav Negruța
• Consilier în domeniul educației și cercetării – Valentina Chicu
• Consilier în domeniul culturii – Angela Brașoveanu Erizanu
• Consilier pentru relațiile cu diaspora – Elena Druță
• Consilier pentru comunicare publică – Sorina Ştefîrţă

Condițiile înaintate față de candidați:

• Student în ultimul an la licență, masterat sau doctorat, sau absolvent recent al unuia dintre aceste niveluri de studii;
• Student cu studiile în țară sau în străinătate;
• Motivație, creativitate și flexibilitate.

Dosarele candidaților trebuie să conțină Curriculum vitae (CV), Scrisoare de motivare și Certificatul ce confirmă efectuarea studiilor în cadrul instituției de învățământ/copia diplomei de studii. Dosarul urmează a fi expediat la adresa de e-mail internship@prm.md.

Concursul va include proba de interviu. Această etapă va avea loc la sediul Președinției Republicii Moldova: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 154.

#stagiu #președinție #absolvenți #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.