Fenomenul firmă ieftină! 8163 de companii din Moldova, înregistrate în România, dar cu doar 0,15% din capital

25 Ian. 2026, 13:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Ian. 2026, 13:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La 31 decembrie 2025, în România erau 263.118 societăți cu participare străină, în creștere față de 2024 (+2,25%). Capitalul social subscris aferent acestora a ajuns la 72.586.107,0 mii USD ( 72,6 mld. USD) și 56.809.379,5 mii EUR (56,8 mld. EUR), potrivit datelor Registrului Comerțului din România.

Republica Moldova apare cu un număr mare de firme, dar cu o pondere infimă în capital. Investitorii/participanții din Moldova figurau cu 8.163 societăți ( circa 2,84% din totalul firmelor cu participare străină), însă cu doar 101.036,8 mii USD capital subscris ( aproape 0,15% din totalul capitalului în USD) și 83.221,9 mii EUR ( 0,16%). Cu alte cuvinte: multe firme, capital foarte mic în comparație cu „greii” care domină capitalul (ex. Regatul Țărilor de Jos, Germania, Austria, Cipru).

În decembrie 2025, Moldova intră în top la „viteză” (număr), nu la bani. În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate în România 417 societăți cu participare străină, dintre care 22 au avut investitori din Republica Moldova ( 5,28% din totalul lunii). Ca valoare a capitalului subscris pe aceste înmatriculări, contribuția Moldovei apare mică ( 2.274,7 USD și 1.948,8 EUR, conform tabelului pe luna decembrie).

„Adevărata” baniță se vede la majorări, nu la înmatriculări. În aceeași lună (decembrie 2025), la mențiuni de majorare a capitalului, Moldova apare cu 5 societăți, cu o valoare totală de  210.315 USD (și 181.834 EUR), tot modest raportat la „valurile” de capital din top.

Concluzia rece din cifre. Moldova e vizibilă în România prin număr de firme (și chiar peste medie într-o lună ca pondere la înmatriculări), dar rămâne aproape invizibilă la capital. Asta sugerează predominant micro-afaceri, vehicule comerciale mici, servicii, intermedieri, nu intrări masive de capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Sept. 2026, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul petrolului a crescut puternic joi, pe fondul intensificării atacurilor asupra transporturilor maritime din Orientul Mijlociu. Cotația petrolului Brent a urcat cu aproximativ 4%, până la 105,26 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a depășit pragul de 100 de dolari pentru prima dată din luna mai, ajungând la 100,04 dolari pe baril.

Creșterea vine după o intensificare a atacurilor asupra navelor din regiune, ceea ce a alimentat temerile traderilor că livrările de petrol ar putea fi perturbate pentru o perioadă mai lungă. Potrivit Reuters, prețul Brent este acum cu peste 30% mai mare decât nivelul minim atins la începutul lunii august.

Situația este complicată și de evoluțiile din Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz. Houthi, aliați ai Iranului, au preluat joi controlul asupra portului Mocha din Yemen, sporind riscurile pentru traficul maritim din Marea Roșie. În același timp, transporturile prin Strâmtoarea Ormuz rămân restricționate, în timp ce atacurile asupra petrolierelor s-au intensificat în ultimele zile.

Evoluția prețurilor este urmărită cu atenție și din perspectiva cererii din China, cel mai mare importator de țiței din lume. Analiștii ING spun că Beijingul și-a majorat achizițiile de petrol în ultimele săptămâni, după o perioadă în care cererea a fost mai slabă. Dacă importurile Chinei vor continua să crească, eventualele întreruperi ale aprovizionării ar putea avea un impact și mai mare asupra prețurilor.

În paralel, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și-a redus pentru a cincea oară consecutiv estimarea privind creșterea cererii mondiale de petrol în 2026, până la 380 000 de barili pe zi.

Producția OPEC a scăzut, de asemenea, cu aproximativ 640 000 de barili pe zi în august, potrivit unui sondaj Reuters. Evoluția a fost influențată de noile perturbări ale exporturilor Arabiei Saudite și de reducerea livrărilor Iranului în urma blocadei impuse de Statele Unite.