Fenomenul firmă ieftină! 8163 de companii din Moldova, înregistrate în România, dar cu doar 0,15% din capital

La 31 decembrie 2025, în România erau 263.118 societăți cu participare străină, în creștere față de 2024 (+2,25%). Capitalul social subscris aferent acestora a ajuns la 72.586.107,0 mii USD ( 72,6 mld. USD) și 56.809.379,5 mii EUR (56,8 mld. EUR), potrivit datelor Registrului Comerțului din România.

Republica Moldova apare cu un număr mare de firme, dar cu o pondere infimă în capital. Investitorii/participanții din Moldova figurau cu 8.163 societăți ( circa 2,84% din totalul firmelor cu participare străină), însă cu doar 101.036,8 mii USD capital subscris ( aproape 0,15% din totalul capitalului în USD) și 83.221,9 mii EUR ( 0,16%). Cu alte cuvinte: multe firme, capital foarte mic în comparație cu „greii” care domină capitalul (ex. Regatul Țărilor de Jos, Germania, Austria, Cipru).

În decembrie 2025, Moldova intră în top la „viteză” (număr), nu la bani. În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate în România 417 societăți cu participare străină, dintre care 22 au avut investitori din Republica Moldova ( 5,28% din totalul lunii). Ca valoare a capitalului subscris pe aceste înmatriculări, contribuția Moldovei apare mică ( 2.274,7 USD și 1.948,8 EUR, conform tabelului pe luna decembrie).

„Adevărata” baniță se vede la majorări, nu la înmatriculări. În aceeași lună (decembrie 2025), la mențiuni de majorare a capitalului, Moldova apare cu 5 societăți, cu o valoare totală de 210.315 USD (și 181.834 EUR), tot modest raportat la „valurile” de capital din top.

Concluzia rece din cifre. Moldova e vizibilă în România prin număr de firme (și chiar peste medie într-o lună ca pondere la înmatriculări), dar rămâne aproape invizibilă la capital. Asta sugerează predominant micro-afaceri, vehicule comerciale mici, servicii, intermedieri, nu intrări masive de capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #companii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.