Fenomenul firmă ieftină! 8163 de companii din Moldova, înregistrate în România, dar cu doar 0,15% din capital

La 31 decembrie 2025, în România erau 263.118 societăți cu participare străină, în creștere față de 2024 (+2,25%). Capitalul social subscris aferent acestora a ajuns la 72.586.107,0 mii USD ( 72,6 mld. USD) și 56.809.379,5 mii EUR (56,8 mld. EUR), potrivit datelor Registrului Comerțului din România.

Republica Moldova apare cu un număr mare de firme, dar cu o pondere infimă în capital. Investitorii/participanții din Moldova figurau cu 8.163 societăți ( circa 2,84% din totalul firmelor cu participare străină), însă cu doar 101.036,8 mii USD capital subscris ( aproape 0,15% din totalul capitalului în USD) și 83.221,9 mii EUR ( 0,16%). Cu alte cuvinte: multe firme, capital foarte mic în comparație cu „greii” care domină capitalul (ex. Regatul Țărilor de Jos, Germania, Austria, Cipru).

În decembrie 2025, Moldova intră în top la „viteză” (număr), nu la bani. În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate în România 417 societăți cu participare străină, dintre care 22 au avut investitori din Republica Moldova ( 5,28% din totalul lunii). Ca valoare a capitalului subscris pe aceste înmatriculări, contribuția Moldovei apare mică ( 2.274,7 USD și 1.948,8 EUR, conform tabelului pe luna decembrie).

„Adevărata” baniță se vede la majorări, nu la înmatriculări. În aceeași lună (decembrie 2025), la mențiuni de majorare a capitalului, Moldova apare cu 5 societăți, cu o valoare totală de 210.315 USD (și 181.834 EUR), tot modest raportat la „valurile” de capital din top.

Concluzia rece din cifre. Moldova e vizibilă în România prin număr de firme (și chiar peste medie într-o lună ca pondere la înmatriculări), dar rămâne aproape invizibilă la capital. Asta sugerează predominant micro-afaceri, vehicule comerciale mici, servicii, intermedieri, nu intrări masive de capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #companii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.