Prețuri înghețate la grâu! Fermierii așteaptă o minune care nu mai vine

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează, la început de februarie 2026, o perioadă de stabilitate fragilă, construită pe prețuri scăzute, arată analiza economistului Iurie Rija cu privire la evoluția prețului la grâu, porumb și floarea-soarelui, la situația din 9 februarie.

În luna februarie 2026, piața grâului din Republica Moldova nu înregistrează variații semnificative de preț, însă această stabilitate este menținută la un nivel considerat nefavorabil pentru fermieri. Contextul extern nu oferă semnale de susținere, iar oferta globală rămâne suficientă.

La finalul primei săptămâni din februarie, piața franceză a grâului a intrat pe o traiectorie descendentă, contractele MATIF pentru grâul de măcinat cu livrare în martie coborând la 193,50 euro/tonă, iar cele cu scadență în mai la 191,75 euro/tonă. Slăbiciunea pieței vest-europene se reflectă indirect și asupra regiunii Mării Negre.

În Republica Moldova, existența unor volume suficiente de grâu în interiorul țării menține presiunea asupra prețurilor. Deși fermierii speră într-o eventuală redresare, piața nu oferă, deocamdată, motive concrete pentru o creștere. În ultimele trei luni, grâul moldovenesc livrat către Italia s-a tranzacționat constant la 250–255 dolari/tonă, transport inclus, indiferent dacă este grâu alimentar sau furajer.

Un factor-cheie în formarea prețului rămâne costul de transport, tarifele de fraht fiind stabile, la 40–45 dolari/tonă, în funcție de portul italian. În lipsa unei ieftiniri a transportului, spațiul pentru majorări de preț este practic inexistent pe termen scurt.

La 9 februarie 2026, grâul se tranzacționează în Republica Moldova la 3,05–3,15 lei/kg în nord-centru, ajungând la 3,45–3,55 lei/kg în sud, zona Giurgiulești. Prețul mediu la nivel de țară este de aproximativ 3,30 lei/kg. Chiar și grâul cu proteină ridicată atinge doar 3,55–3,60 lei/kg, fără o diferențiere clară față de grâul furajer.

Piața porumbului pornește anul 2026 cu o producție globală abundentă, raportul USDA din ianuarie estimând o plus-producție de 14 milioane de tone, ceea ce limitează potențialul de creștere a prețurilor pe termen mediu.

În regiune, Ucraina rămâne principalul factor de influență. Problemele legate de umiditatea ridicată și de dificultățile în procesul de uscare, agravate de constrângerile energetice din luna ianuarie, au redus temporar exporturile ucrainene. Acest blocaj a generat o ușoară creștere conjuncturală a prețului porumbului în Republica Moldova, de 0,05–0,10 lei/kg față de ianuarie.

Pe plan intern, situația este complicată de costurile ridicate de post-recoltare și de faptul că fermierii evită să vândă la prețuri joase. Deși există încă 850–1 000 mii tone de porumb disponibile la nivel național, traderii se confruntă cu un deficit temporar de ofertă efectivă. În nordul țării, aproximativ 50 de mii de hectare de porumb au rămas nerecoltate, iar condițiile meteo din februarie fac recoltarea dificilă.

La 9 februarie, porumbul ajunge la 3,65 lei/kg în zona Giurgiulești și pornește de la 3,20 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 3,40 lei/kg, devenind mai scump decât grâul, o situație atipică pentru piața locală.

Floarea-soarelui a fost cultura cu cea mai spectaculoasă evoluție la începutul anului, înregistrând în a doua jumătate a lunii ianuarie o creștere de 0,7 lei/kg, echivalentul a 6,5%. Principalul motor al scumpirii a fost cererea din Turcia, unde s-au înregistrat tranzacții de până la 722 dolari/tonă CIF, cele mai ridicate din sezon.

Facilitățile vamale oferite de Turcia, inclusiv importuri fără taxe pentru semințe și tarife preferențiale pentru ulei, au alimentat această creștere rapidă. În ianuarie 2026, din Republica Moldova au fost livrate 109 mii tone de floarea-soarelui.

În prezent însă, interesul cumpărătorilor turci începe să scadă. Chiar din prima săptămână a lunii februarie, prețurile au coborât cu aproximativ 15 dolari/tonă, până la 705–710 dolari/tonă, semnalând intrarea pieței într-o fază de ajustare.

Pe piața internă, floarea-soarelui se tranzacționează la 11,30 lei/kg în zona Giurgiulești și la circa 10,60 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 10,95 lei/kg. Costurile logistice interne rămân stabile, însă spațiul pentru noi creșteri este tot mai limitat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #preturi #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.