Prețuri înghețate la grâu! Fermierii așteaptă o minune care nu mai vine

09 Feb. 2026, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează, la început de februarie 2026, o perioadă de stabilitate fragilă, construită pe prețuri scăzute, arată analiza economistului Iurie Rija cu privire la evoluția prețului la grâu, porumb și floarea-soarelui, la situația din 9 februarie.

În luna februarie 2026, piața grâului din Republica Moldova nu înregistrează variații semnificative de preț, însă această stabilitate este menținută la un nivel considerat nefavorabil pentru fermieri. Contextul extern nu oferă semnale de susținere, iar oferta globală rămâne suficientă.

La finalul primei săptămâni din februarie, piața franceză a grâului a intrat pe o traiectorie descendentă, contractele MATIF pentru grâul de măcinat cu livrare în martie coborând la 193,50 euro/tonă, iar cele cu scadență în mai la 191,75 euro/tonă. Slăbiciunea pieței vest-europene se reflectă indirect și asupra regiunii Mării Negre.

În Republica Moldova, existența unor volume suficiente de grâu în interiorul țării menține presiunea asupra prețurilor. Deși fermierii speră într-o eventuală redresare, piața nu oferă, deocamdată, motive concrete pentru o creștere. În ultimele trei luni, grâul moldovenesc livrat către Italia s-a tranzacționat constant la 250–255 dolari/tonă, transport inclus, indiferent dacă este grâu alimentar sau furajer.

Un factor-cheie în formarea prețului rămâne costul de transport, tarifele de fraht fiind stabile, la 40–45 dolari/tonă, în funcție de portul italian. În lipsa unei ieftiniri a transportului, spațiul pentru majorări de preț este practic inexistent pe termen scurt.

La 9 februarie 2026, grâul se tranzacționează în Republica Moldova la 3,05–3,15 lei/kg în nord-centru, ajungând la 3,45–3,55 lei/kg în sud, zona Giurgiulești. Prețul mediu la nivel de țară este de aproximativ 3,30 lei/kg. Chiar și grâul cu proteină ridicată atinge doar 3,55–3,60 lei/kg, fără o diferențiere clară față de grâul furajer.

Piața porumbului pornește anul 2026 cu o producție globală abundentă, raportul USDA din ianuarie estimând o plus-producție de 14 milioane de tone, ceea ce limitează potențialul de creștere a prețurilor pe termen mediu.

În regiune, Ucraina rămâne principalul factor de influență. Problemele legate de umiditatea ridicată și de dificultățile în procesul de uscare, agravate de constrângerile energetice din luna ianuarie, au redus temporar exporturile ucrainene. Acest blocaj a generat o ușoară creștere conjuncturală a prețului porumbului în Republica Moldova, de 0,05–0,10 lei/kg față de ianuarie.

Pe plan intern, situația este complicată de costurile ridicate de post-recoltare și de faptul că fermierii evită să vândă la prețuri joase. Deși există încă 850–1 000 mii tone de porumb disponibile la nivel național, traderii se confruntă cu un deficit temporar de ofertă efectivă. În nordul țării, aproximativ 50 de mii de hectare de porumb au rămas nerecoltate, iar condițiile meteo din februarie fac recoltarea dificilă.

La 9 februarie, porumbul ajunge la 3,65 lei/kg în zona Giurgiulești și pornește de la 3,20 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 3,40 lei/kg, devenind mai scump decât grâul, o situație atipică pentru piața locală.

Floarea-soarelui a fost cultura cu cea mai spectaculoasă evoluție la începutul anului, înregistrând în a doua jumătate a lunii ianuarie o creștere de 0,7 lei/kg, echivalentul a 6,5%. Principalul motor al scumpirii a fost cererea din Turcia, unde s-au înregistrat tranzacții de până la 722 dolari/tonă CIF, cele mai ridicate din sezon.

Facilitățile vamale oferite de Turcia, inclusiv importuri fără taxe pentru semințe și tarife preferențiale pentru ulei, au alimentat această creștere rapidă. În ianuarie 2026, din Republica Moldova au fost livrate 109 mii tone de floarea-soarelui.

În prezent însă, interesul cumpărătorilor turci începe să scadă. Chiar din prima săptămână a lunii februarie, prețurile au coborât cu aproximativ 15 dolari/tonă, până la 705–710 dolari/tonă, semnalând intrarea pieței într-o fază de ajustare.

Pe piața internă, floarea-soarelui se tranzacționează la 11,30 lei/kg în zona Giurgiulești și la circa 10,60 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 10,95 lei/kg. Costurile logistice interne rămân stabile, însă spațiul pentru noi creșteri este tot mai limitat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!