Economistul Iurie Rija arată în analiza sa că piața carbamidei din Republica Moldova în 2025 a fost marcată de dependență totală de import, volatilitate accentuată a prețurilor și o concentrare ridicată atât la nivel de furnizori externi, cât și la nivel de companii importatoare. În total, în țară au fost importate 48.616 tone de carbamidă în valoare de 431,8 milioane lei, la un preț mediu ponderat de 8.881 lei pe tonă.
Structura lunară a importurilor a urmat un model sezonier clasic pentru sectorul agricol. În ianuarie și februarie au fost aduse 14,2 mii tone, adică 29,3% din volumul anual, în contextul pregătirilor pentru campania de primăvară. După această perioadă, importurile au scăzut constant, iar între mai și septembrie au reprezentat doar 2,7% din totalul anual, reflectând lipsa necesității de aprovizionare în plin sezon de vegetație. Un nou vârf a fost înregistrat în octombrie, însă culminarea anului s-a produs în decembrie, când au fost importate 18,9 mii tone, echivalentul a 38,9% din totalul anual. Potrivit analizei, traderii au profitat de conjunctura favorabilă a prețurilor pentru a constitui stocuri înaintea noului sezon agricol.
Evoluția prețurilor a fost la fel de spectaculoasă. În ianuarie, o tonă de carbamidă costa în medie 8.796 lei, iar până în august prețul a urcat la 10.735 lei, o creștere de 22%. Ulterior, piața a intrat într-o fază de corecție, iar în decembrie prețul mediu a coborât la 8.275 lei, cu 6% sub nivelul din ianuarie. Diferența dintre maximul din august și minimul din decembrie a fost de 2.460 lei pe tonă, ceea ce la un contract de 1.000 tone înseamnă o economie potențială de 2,46 milioane lei.
Din punct de vedere calitativ, piața a fost dominată de carbamida cu 46,2% conținut de azot, care a reprezentat 59,2% din totalul importurilor și a avut cel mai bun raport preț-calitate, la o medie de 8.608 lei pe tonă. Analiza relevă că diferențe minime de concentrație, de doar 0,1 puncte procentuale, pot genera diferențe de preț de peste 8%, ceea ce demonstrează sensibilitatea ridicată a pieței la parametrii tehnici ai produsului. Au existat și loturi mici importate la prețuri mult peste media pieței, inclusiv un caz de 13.847 lei pe tonă, ceea ce indică tranzacții speciale sau costuri logistice neobișnuite.
Geografia importurilor evidențiază o dependență majoră de Federația Rusă, care a asigurat 73,1% din volum și 71,7% din valoarea totală, la un preț mediu de 8.721 lei pe tonă. Turkmenistanul ocupă poziția a doua, cu 17,1% din piață, însă la un preț cu aproximativ 5% mai mare decât cel rusesc. Egiptul și România au avut cote mult mai mici, iar alte state precum Azerbaidjan, Oman sau Nigeria au livrat volume marginale, la prețuri superioare mediei. Potrivit lui Iurie Rija, această concentrare ridică riscuri serioase pentru securitatea agroalimentară, în special în contextul geopolitic actual.
La nivel intern, 22 de companii au realizat importuri, însă piața este puternic concentrată. Primele trei companii controlează 53,1% din volum, iar primele zece – 96,8%. Liderul pieței este Grando Invest Trading SRL, cu 24,4% din total, companie care a obținut cel mai mic preț mediu de achiziție, 7.925 lei pe tonă, datorită volumelor mari și concentrării pe furnizorii ruși. Diferențele de preț între operatori sunt semnificative, ajungând până la 90%, ceea ce indică o segmentare puternică a pieței și strategii comerciale foarte diferite.
Concluzia analizei este că piața moldovenească a carbamidei rămâne extrem de vulnerabilă din cauza dependenței de import și a concentrării geografice a surselor. În lipsa unei diversificări mai agresive sau a dezvoltării unor capacități locale de producție, sectorul agricol va continua să fie expus fluctuațiilor externe de preț și riscurilor geopolitice. Pentru 2026, evoluțiile vor depinde în mare măsură de prețul internațional al gazului, cursul leului și stabilitatea rutelor comerciale, iar volumul importurilor ar putea rămâne în intervalul 45–50 de mii de tone.
