Republica Moldova continuă modernizarea sectorului financiar cu suportul Uniunii Europene

18 Ian. 2022, 15:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
18 Ian. 2022, 15:26 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) vor beneficia în următorii doi ani de sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea și reformarea în continuare a sectorului financiar al Republicii Moldova.

Instituțiile partenere ale UE, care vor oferi sprijin BNM și CNPF în cadrul proiectului Twinning, sunt Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România.

Twinning este un instrument excelent de asistență pentru dezvoltarea capacităților instituționale și un sprijin important în procesul de avansare a reformelor. Pot să afirm acest lucru, deoarece proiectul Twinning anterior, de consolidare a capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare, a fost un proiect de succes… De data aceasta, asistența Twinning nu se va limita doar la sistemul bancar, dar va include și alte domenii-cheie cu impact pozitiv asupra economiei și a populației în general”, a evidențiat în discursul său de deschidere, guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

La rândul său, președintele parlamentului, Igor Grosu, a declarat: „Un sistem financiar sigur, stabil, dezvoltat și transparent, supravegheat calitativ, este absolut indispensabil pentru o economie sănătoasă și orice decizie luată aici, la BNM, sau la CNPF, are repercusiuni directe asupra tuturor antreprenorilor și cetățenilor. Din partea noastră, a Parlamentului Republicii Moldova, vă asigurăm că acum în Moldova există voință politică pentru reforme necesare, în beneficiul cetățenilor și al antreprenorilor… Vă asigur de angajamentul nostru ferm, și al meu personal, în promovarea reformelor mult necesare și mult așteptate din sectorul financiar.”

Proiectul Twinning prevede, între altele, fortificarea și diversificarea instrumentelor de supraveghere macroprudențială, îmbunătățirea reglementării și supravegherii serviciilor de plată și a infrastructurilor pieței financiare, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA).

„Uniunea Europeană se angajează să susțină reformele structurale care aduc beneficii de impact pentru Republica Moldova, cetățenii săi și comunitățile de afaceri. Sectorul financiar al țării a fost afectat semnificativ de frauda bancară din 2014. Acest lucru a fost cauzat de un cadru legal și de guvernanță insuficient de puternic al sectorului, corupție la nivel înalt și interese personale. Cu sprijinul acestui proiect de înfrățire al UE, instituțiile partenere din Republica Moldova vor primi asistență pentru gestionarea adecvată a aspectelor din sectorul financiar, inclusiv evaluarea riscurilor financiare, combaterea spălării banilor și, de asemenea, luarea de măsuri pentru aderarea la SEPA. Acest lucru va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice a țării”, a menționat ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Actualul proiect de Twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită. Cu acest prilej, aduc deplină recunoștință partenerilor noștri – De Nederlandsche Bank, Lietuvos Bankas, precum și Autorități de Supraveghere Financiară din România și Autorități Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România”, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

În discursul său, președintele băncii centrale a Regatului Țărilor de Jos, Klaas Knot, a spus: „Scopul intermediar al proiectului este consolidarea capacităților Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, și alinierea funcțiilor și operațiunilor acestora la reglementările UE și standardele internaționale. Bineînțeles, obiectivul final depășește acest domeniu, vizând îmbunătățirea stabilității, funcționării și încrederii în sistemul financiar. În acest fel, cetățenii Republicii Moldova vor putea să-și construiască viitorul, știind că banii lor sunt în siguranță, vor putea efectua plăți fără probleme și vor putea obține credite pentru a-și procura o locuință sau a începe o afacere.”

În același timp, președintele consiliului Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Šimkus, a remarcat că „ împreună cu experți din cadrul băncilor centrale din România și Regatul Țărilor de Jos, vom sprijini Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova în alinierea structurii și supravegherii sectorului financiar la standardele Uniunii Europene și, astfel, să accelereze integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și să atingă o creștere economică durabilă pe termen lung.”

Asistența proiectului va fi acordată și pentru consolidarea capacității organizațiilor de asigurări și de creditare nebancare prin alinierea cadrului de reglementare național la cel aplicabil în Uniunea Europeană.

Vicepreședintele Consiliului de Administrație al CNPF, Vitalie Lemne, a afirmat că „pe durata implementării proiectului, partenerii europeni și cei moldoveni, cu sprijinul UE, vor lucra împreună pentru a dezvolta un cadru eficient de reglementare și supraveghere a pieței financiare în conformitate cu acquis-ul și cele mai bune practici ale Uniunii Europene pentru a asigura aplicarea legislației aferente în mod corespunzător în scopul monitorizării și supravegherii prudențiale a instituțiilor financiare nebancare și menținerii stabilității financiare”.

Potrivit estimărilor echipei de proiect, realizarea cu succes a proiectului va oferi investitorilor locali și celor din străinătate oportunități de a participa la dezvoltarea durabilă a pieței financiare locale, cu un nivel înalt de siguranță, cu produse și servicii financiare calitative, care să răspundă cât mai bine necesităților actuale ale diverselor categorii de consumatori și clienți.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar ”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat astăzi pentru o perioadă de doi ani.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală