Republica Moldova continuă modernizarea sectorului financiar cu suportul Uniunii Europene

18 Ian. 2022, 15:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
18 Ian. 2022, 15:26 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) vor beneficia în următorii doi ani de sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea și reformarea în continuare a sectorului financiar al Republicii Moldova.

Instituțiile partenere ale UE, care vor oferi sprijin BNM și CNPF în cadrul proiectului Twinning, sunt Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România.

Twinning este un instrument excelent de asistență pentru dezvoltarea capacităților instituționale și un sprijin important în procesul de avansare a reformelor. Pot să afirm acest lucru, deoarece proiectul Twinning anterior, de consolidare a capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare, a fost un proiect de succes… De data aceasta, asistența Twinning nu se va limita doar la sistemul bancar, dar va include și alte domenii-cheie cu impact pozitiv asupra economiei și a populației în general”, a evidențiat în discursul său de deschidere, guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

La rândul său, președintele parlamentului, Igor Grosu, a declarat: „Un sistem financiar sigur, stabil, dezvoltat și transparent, supravegheat calitativ, este absolut indispensabil pentru o economie sănătoasă și orice decizie luată aici, la BNM, sau la CNPF, are repercusiuni directe asupra tuturor antreprenorilor și cetățenilor. Din partea noastră, a Parlamentului Republicii Moldova, vă asigurăm că acum în Moldova există voință politică pentru reforme necesare, în beneficiul cetățenilor și al antreprenorilor… Vă asigur de angajamentul nostru ferm, și al meu personal, în promovarea reformelor mult necesare și mult așteptate din sectorul financiar.”

Proiectul Twinning prevede, între altele, fortificarea și diversificarea instrumentelor de supraveghere macroprudențială, îmbunătățirea reglementării și supravegherii serviciilor de plată și a infrastructurilor pieței financiare, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA).

„Uniunea Europeană se angajează să susțină reformele structurale care aduc beneficii de impact pentru Republica Moldova, cetățenii săi și comunitățile de afaceri. Sectorul financiar al țării a fost afectat semnificativ de frauda bancară din 2014. Acest lucru a fost cauzat de un cadru legal și de guvernanță insuficient de puternic al sectorului, corupție la nivel înalt și interese personale. Cu sprijinul acestui proiect de înfrățire al UE, instituțiile partenere din Republica Moldova vor primi asistență pentru gestionarea adecvată a aspectelor din sectorul financiar, inclusiv evaluarea riscurilor financiare, combaterea spălării banilor și, de asemenea, luarea de măsuri pentru aderarea la SEPA. Acest lucru va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării economice a țării”, a menționat ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Actualul proiect de Twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru piața financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Națională a Moldovei, cât și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităților instituționale și a guvernanței, precum și prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere a cadrului operațional pentru funcționalitate sporită. Cu acest prilej, aduc deplină recunoștință partenerilor noștri – De Nederlandsche Bank, Lietuvos Bankas, precum și Autorități de Supraveghere Financiară din România și Autorități Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România”, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

În discursul său, președintele băncii centrale a Regatului Țărilor de Jos, Klaas Knot, a spus: „Scopul intermediar al proiectului este consolidarea capacităților Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, și alinierea funcțiilor și operațiunilor acestora la reglementările UE și standardele internaționale. Bineînțeles, obiectivul final depășește acest domeniu, vizând îmbunătățirea stabilității, funcționării și încrederii în sistemul financiar. În acest fel, cetățenii Republicii Moldova vor putea să-și construiască viitorul, știind că banii lor sunt în siguranță, vor putea efectua plăți fără probleme și vor putea obține credite pentru a-și procura o locuință sau a începe o afacere.”

În același timp, președintele consiliului Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Šimkus, a remarcat că „ împreună cu experți din cadrul băncilor centrale din România și Regatul Țărilor de Jos, vom sprijini Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova în alinierea structurii și supravegherii sectorului financiar la standardele Uniunii Europene și, astfel, să accelereze integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și să atingă o creștere economică durabilă pe termen lung.”

Asistența proiectului va fi acordată și pentru consolidarea capacității organizațiilor de asigurări și de creditare nebancare prin alinierea cadrului de reglementare național la cel aplicabil în Uniunea Europeană.

Vicepreședintele Consiliului de Administrație al CNPF, Vitalie Lemne, a afirmat că „pe durata implementării proiectului, partenerii europeni și cei moldoveni, cu sprijinul UE, vor lucra împreună pentru a dezvolta un cadru eficient de reglementare și supraveghere a pieței financiare în conformitate cu acquis-ul și cele mai bune practici ale Uniunii Europene pentru a asigura aplicarea legislației aferente în mod corespunzător în scopul monitorizării și supravegherii prudențiale a instituțiilor financiare nebancare și menținerii stabilității financiare”.

Potrivit estimărilor echipei de proiect, realizarea cu succes a proiectului va oferi investitorilor locali și celor din străinătate oportunități de a participa la dezvoltarea durabilă a pieței financiare locale, cu un nivel înalt de siguranță, cu produse și servicii financiare calitative, care să răspundă cât mai bine necesităților actuale ale diverselor categorii de consumatori și clienți.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar ”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat astăzi pentru o perioadă de doi ani.

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.