Europenii nu renunță la cash: în medie, au câte 59 de euro în portofel. Moldovenii aleg tot mai des plățile digitale

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plati fara numerar #cash #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi