Problema suprasolicitării în Japonia: 37% au încălcat legile orelor suplimentare. Ce pedeapsă riscă angajatorii

Conform unui studiu realizat de autoritățile japoneze cu privire la reclamațiile de suprasolicitare, din cele 24.042 de locuri de muncă analizate, 37% dintre aceste companii aveau angajați care lucrau 45 de ore pe lună sau mai multe ore suplimentare, a raportat vinerea trecută Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din țară.

În 1987, Japonia a adoptat oficial o săptămână de lucru de 40 de ore și consideră că orice altceva decât acesta este o oră suplimentară.

Legile muncii japoneze limitează în general orele suplimentare la 45 de ore pe lună. Cu toate acestea, dacă o companie trece prin circumstanțe extraordinare și angajații săi sunt de acord să lucreze până la 80 ore suplimentare, scrie Business Insider.

În timp ce plafonul de 80 de ore este calculat pe baza mediei de câteva luni, angajaților nu li se permite să lucreze mai mult de 100 de ore suplimentare într-o singură lună, conform legislației muncii.

Dintre cele 8.904 de companii care au realizat ore suplimentare extinse între aprilie 2020 și mai 2021, 2.982 de locuri de muncă au încălcat limita lunară de 80 de ore suplimentare, a declarat ministerul.

Ministerul a confirmat, de asemenea, cazuri de muncitori care lucrează peste 100 de ore de muncă suplimentară pe lună în 1.878 de locuri de muncă.

Cel puțin 93 de companii aveau angajați care lucrau 200 de ore suplimentare pe lună, conform raportului.

Raportul reflectă rata contravențională a companiilor care au depus plângeri împotriva lor și nu reprezintă un sondaj general al tuturor companiilor din Japonia.

Angajatorii descoperiți că încalcă legile ar putea primi până la șase luni de închisoare sau amenzi de până la 300.000 JP ¥ (2.727 dolari).

Japonia a încercat recent să se elibereze de o cultură extenuantă a orelor suplimentare care a persistat de zeci de ani. Este atât de obișnuit ca angajații japonezi să lucreze singuri până la moarte, încât țara are un termen pentru aceasta – karoshi, sau literal „moarte prin suprasolicitare”.

Victimele lui Karoshi erau de obicei bărbați de vârstă mijlocie care lucrau în birouri, a declarat pentru Reuters Hiroshi Kawahito, un avocat și secretar general al consilierului apărării naționale pentru victimele lui Karoshi. Dar recent, femeile au reprezentat unul din cinci astfel de cazuri, a spus el.

Un caz remarcabil a fost un reporter al radiodifuzorului japonez NHK, Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit în iulie 2013. Lucrase mai mult de 159 de ore suplimentare în luna respectivă și aproape 147 de ore suplimentare în luna precedentă. Autoritățile au spus că inima ei a fost atât de slabă încât nu putea pompa suficient sânge în restul corpului ei.

Într-un alt caz tragic, angajatul agenției de publicitate Matsuri Takahashi, în vârstă de 24 de ani, a sărit la moarte din căminul ei în ziua de Crăciun, după ce a efectuat 105 ore de ore suplimentare într-o lună.

În plus față de munca excesivă, muncitorii japonezi nu își iau suficient timp liber. Statisticile oficiale ale ministerului arată că angajatul mediu japonez a luat doar 52,4% din concediul plătit la care aveau dreptul în 2018. Guvernul federal a încercat să reducă presiunea orelor suplimentare prin politici precum obligarea angajatorilor să desemneze zile libere pentru lucrătorii cu concediu neutilizat sau acordarea angajații au șansa de a părăsi biroul la 15:00 în fiecare ultima vineri a lunii.

#ore suplimentare #munca peste program #legea muncii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.