Problema suprasolicitării în Japonia: 37% au încălcat legile orelor suplimentare. Ce pedeapsă riscă angajatorii

Conform unui studiu realizat de autoritățile japoneze cu privire la reclamațiile de suprasolicitare, din cele 24.042 de locuri de muncă analizate, 37% dintre aceste companii aveau angajați care lucrau 45 de ore pe lună sau mai multe ore suplimentare, a raportat vinerea trecută Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din țară.

În 1987, Japonia a adoptat oficial o săptămână de lucru de 40 de ore și consideră că orice altceva decât acesta este o oră suplimentară.

Legile muncii japoneze limitează în general orele suplimentare la 45 de ore pe lună. Cu toate acestea, dacă o companie trece prin circumstanțe extraordinare și angajații săi sunt de acord să lucreze până la 80 ore suplimentare, scrie Business Insider.

În timp ce plafonul de 80 de ore este calculat pe baza mediei de câteva luni, angajaților nu li se permite să lucreze mai mult de 100 de ore suplimentare într-o singură lună, conform legislației muncii.

Dintre cele 8.904 de companii care au realizat ore suplimentare extinse între aprilie 2020 și mai 2021, 2.982 de locuri de muncă au încălcat limita lunară de 80 de ore suplimentare, a declarat ministerul.

Ministerul a confirmat, de asemenea, cazuri de muncitori care lucrează peste 100 de ore de muncă suplimentară pe lună în 1.878 de locuri de muncă.

Cel puțin 93 de companii aveau angajați care lucrau 200 de ore suplimentare pe lună, conform raportului.

Raportul reflectă rata contravențională a companiilor care au depus plângeri împotriva lor și nu reprezintă un sondaj general al tuturor companiilor din Japonia.

Angajatorii descoperiți că încalcă legile ar putea primi până la șase luni de închisoare sau amenzi de până la 300.000 JP ¥ (2.727 dolari).

Japonia a încercat recent să se elibereze de o cultură extenuantă a orelor suplimentare care a persistat de zeci de ani. Este atât de obișnuit ca angajații japonezi să lucreze singuri până la moarte, încât țara are un termen pentru aceasta – karoshi, sau literal „moarte prin suprasolicitare”.

Victimele lui Karoshi erau de obicei bărbați de vârstă mijlocie care lucrau în birouri, a declarat pentru Reuters Hiroshi Kawahito, un avocat și secretar general al consilierului apărării naționale pentru victimele lui Karoshi. Dar recent, femeile au reprezentat unul din cinci astfel de cazuri, a spus el.

Un caz remarcabil a fost un reporter al radiodifuzorului japonez NHK, Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit în iulie 2013. Lucrase mai mult de 159 de ore suplimentare în luna respectivă și aproape 147 de ore suplimentare în luna precedentă. Autoritățile au spus că inima ei a fost atât de slabă încât nu putea pompa suficient sânge în restul corpului ei.

Într-un alt caz tragic, angajatul agenției de publicitate Matsuri Takahashi, în vârstă de 24 de ani, a sărit la moarte din căminul ei în ziua de Crăciun, după ce a efectuat 105 ore de ore suplimentare într-o lună.

În plus față de munca excesivă, muncitorii japonezi nu își iau suficient timp liber. Statisticile oficiale ale ministerului arată că angajatul mediu japonez a luat doar 52,4% din concediul plătit la care aveau dreptul în 2018. Guvernul federal a încercat să reducă presiunea orelor suplimentare prin politici precum obligarea angajatorilor să desemneze zile libere pentru lucrătorii cu concediu neutilizat sau acordarea angajații au șansa de a părăsi biroul la 15:00 în fiecare ultima vineri a lunii.

#ore suplimentare #munca peste program #legea muncii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu acordul Ministerului Justiției, a făcut un pas care ridică semne de întrebare, după ce a revocat refuzul de avizare a Asociației Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”, organizație despre care anterior autoritățile au consemnat presupuse legături cu structuri din Federația Rusă.

Decizia vine în urma unei tranzacții de împăcare confirmate pe 24 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Prin documentul semnat la 28 iulie de directorul AGEPI, Iulian Iorga, este anulată Decizia nr. 22/75 din 22 ianuarie 2026, iar procedura de avizare este reluată prin reexaminarea cererii depuse de MORA încă din noiembrie 2022.

Mai mult, AGEPI a dispus reluarea procedurii și a solicitat reprezentanților MORA să-și aducă documentele în conformitate în termen de doar două zile, după care dosarul urmează să fie analizat din nou.

Procesul a fost închis după ce MORA și AGEPI au semnat o tranzacție de împăcare. În schimbul reanalizării cererii, MORA a renunțat definitiv la toate pretențiile formulate împotriva AGEPI și Ministerului Justiției, inclusiv la eventualele despăgubiri și cheltuieli de judecată.

Instanța a motivat că încheierea tranzacției a fost determinată de apariția unor circumstanțe noi, respectiv ordonanța procurorului din 10 aprilie 2026 privind refuzul începerii urmăririi penale, rămasă definitivă prin necontestare.

Totuși, dosarul readuce în atenție constatările făcute anterior de instituțiile statului. Potrivit unor materiale documentate de CNA, AO MORA ar fi beneficiat, prin diferite mecanisme, de finanțare din partea RAO (Российское Авторское Общество) și VOIS (Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности) din Federația Rusă, precum și din partea GERA din Georgia.

De asemenea, MORA ar fi obținut dreptul de utilizare a softului de monitorizare FONMIX, dezvoltat în Rusia și implementat în Republica Moldova prin compania Rozum SRL, administrată de cetățeanul belarus Alexei Gherasimov. Totodată, organizația a încheiat contracte cu RAO și VOIS privind administrarea colectivă a drepturilor artiștilor și remunerarea titularilor din Federația Rusă.

Materialele CNA mai arată că patru asociații de gestiune colectivă ar fi fost create, finanțate și administrate în interesul lui Andrei Kricevski, indicat drept beneficiar efectiv al structurilor RAO și VOIS.

„De menţionat că, potrivit notificării CNA cu nr. 02/09-2121 din 09.02.2024, AGEPI a fost informată despre constatarea cu certitudine că AO MORA”, AO „MORA-CONEX”, AO ,,VICTORIA LEGALITĂȚII” şi AO „CANTORIUM”, sunt înregistrate, finanţate şi gestionate în interesele lui Andrei Kricevskii prin intermediul lui şi persoanele interpose din anturajul său. Totodată, în notificare se menționează că „Serviciul de Informații și Securitate a elucidat un potențial risc în legătură cu profilul lui Andrei Kricevskii, care în virtutea funcțiilor şi relaţiilor acestuia pe teritoriul Federației Ruse, conexiunilor cu grupuri şi persoane care ar putea prezenta un risc pentru Republica Moldova”, potrivit deciziei AGEPI din 20 ianuarie 2026.

La rândul său, SIS a constatat existența unui potențial risc în legătură cu profilul cetățeanului rus Andrei Kricevski, invocând funcțiile și relațiile acestuia în Federația Rusă, precum și conexiunile cu grupuri și persoane care ar putea prezenta riscuri pentru securitatea Republicii Moldova. Anterior, Andrei Kricevski s-a aflat în Republica Moldova, unde a avut întrevederi la AGEPI, iar conducerea MORA a efectuat vizite la Moscova, la sediile RAO și VOIS.

BANI.MD relata încă din noiembrie 2021 că lansarea MORA a avut loc imediat după vizita în Republica Moldova a reprezentanților RAO și VOIS. La doar câteva zile după acele întrevederi, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice a înregistrat oficial Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”.

Potrivit informațiilor publice, MORA a fost fondată de șase cetățeni ai Republicii Moldova – Stela Gherman, Dumitru Codreanu, Vadim Jora, Valentin Țurcan, Nicolae Chiroșca și Constantin Pădure. Presa a relatat anterior că niciunul dintre fondatori nu este autor sau interpret și nu avea experiență profesională în domeniul drepturilor de autor și conexe, activând în alte domenii de activitate.