Problema suprasolicitării în Japonia: 37% au încălcat legile orelor suplimentare. Ce pedeapsă riscă angajatorii

Conform unui studiu realizat de autoritățile japoneze cu privire la reclamațiile de suprasolicitare, din cele 24.042 de locuri de muncă analizate, 37% dintre aceste companii aveau angajați care lucrau 45 de ore pe lună sau mai multe ore suplimentare, a raportat vinerea trecută Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din țară.

În 1987, Japonia a adoptat oficial o săptămână de lucru de 40 de ore și consideră că orice altceva decât acesta este o oră suplimentară.

Legile muncii japoneze limitează în general orele suplimentare la 45 de ore pe lună. Cu toate acestea, dacă o companie trece prin circumstanțe extraordinare și angajații săi sunt de acord să lucreze până la 80 ore suplimentare, scrie Business Insider.

În timp ce plafonul de 80 de ore este calculat pe baza mediei de câteva luni, angajaților nu li se permite să lucreze mai mult de 100 de ore suplimentare într-o singură lună, conform legislației muncii.

Dintre cele 8.904 de companii care au realizat ore suplimentare extinse între aprilie 2020 și mai 2021, 2.982 de locuri de muncă au încălcat limita lunară de 80 de ore suplimentare, a declarat ministerul.

Ministerul a confirmat, de asemenea, cazuri de muncitori care lucrează peste 100 de ore de muncă suplimentară pe lună în 1.878 de locuri de muncă.

Cel puțin 93 de companii aveau angajați care lucrau 200 de ore suplimentare pe lună, conform raportului.

Raportul reflectă rata contravențională a companiilor care au depus plângeri împotriva lor și nu reprezintă un sondaj general al tuturor companiilor din Japonia.

Angajatorii descoperiți că încalcă legile ar putea primi până la șase luni de închisoare sau amenzi de până la 300.000 JP ¥ (2.727 dolari).

Japonia a încercat recent să se elibereze de o cultură extenuantă a orelor suplimentare care a persistat de zeci de ani. Este atât de obișnuit ca angajații japonezi să lucreze singuri până la moarte, încât țara are un termen pentru aceasta – karoshi, sau literal „moarte prin suprasolicitare”.

Victimele lui Karoshi erau de obicei bărbați de vârstă mijlocie care lucrau în birouri, a declarat pentru Reuters Hiroshi Kawahito, un avocat și secretar general al consilierului apărării naționale pentru victimele lui Karoshi. Dar recent, femeile au reprezentat unul din cinci astfel de cazuri, a spus el.

Un caz remarcabil a fost un reporter al radiodifuzorului japonez NHK, Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit în iulie 2013. Lucrase mai mult de 159 de ore suplimentare în luna respectivă și aproape 147 de ore suplimentare în luna precedentă. Autoritățile au spus că inima ei a fost atât de slabă încât nu putea pompa suficient sânge în restul corpului ei.

Într-un alt caz tragic, angajatul agenției de publicitate Matsuri Takahashi, în vârstă de 24 de ani, a sărit la moarte din căminul ei în ziua de Crăciun, după ce a efectuat 105 ore de ore suplimentare într-o lună.

În plus față de munca excesivă, muncitorii japonezi nu își iau suficient timp liber. Statisticile oficiale ale ministerului arată că angajatul mediu japonez a luat doar 52,4% din concediul plătit la care aveau dreptul în 2018. Guvernul federal a încercat să reducă presiunea orelor suplimentare prin politici precum obligarea angajatorilor să desemneze zile libere pentru lucrătorii cu concediu neutilizat sau acordarea angajații au șansa de a părăsi biroul la 15:00 în fiecare ultima vineri a lunii.

#ore suplimentare #munca peste program #legea muncii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care decid să revină cu traiul în Republica Moldova vor beneficia de facilități extinse la repatrierea bunurilor, potrivit unui proiect de lege votat de Parlament în prima lectură.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Valeriu Robu, Alic Baraboi, Ana Butucea, Ilie Ionaș și Mihail Druță, care au muncit anterior peste hotare. Proiectul propune modificarea Legii privind repatrierea bunurilor, în vederea încurajării revenirii cetățenilor din diasporă.

Una dintre principalele modificări vizează condițiile de acordare a scutirii de plata drepturilor de import pentru automobile. Astfel, criteriile de eligibilitate vor fi extinse: vârsta automobilului va crește de la 9 la 10 ani, valoarea maximă admisă va fi majorată de la 400.000 la 550.000 de lei și capacitatea cilindrică va crește de la 2.500 cm³ la 3.000 cm³.

Totodată, cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova vor putea introduce în țară obiecte de uz personal fără achitarea drepturilor de import, în limita bunurilor declarate în cererea depusă la Serviciul Vamal. Persoanele beneficiare vor semna o declarație pe propria răspundere, prin care își vor asuma angajamentul de a rămâne în țară cel puțin 3 ani, în calitate de rezidenți.

„Prevederile proiectului au drept scop facilitarea revenirii în țară a propriilor cetățeni, ceea ce va avea un impact pozitiv, complex, atât social, cât și economic”, se menționează în nota de fundamentare a documentului.

În anul 2022, Parlamentul a adoptat o lege similară privind acordarea scutirilor de la plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova, însă termenul de aplicare a facilităților a expirat la 1 octombrie 2025. Până în prezent, aproximativ 400 de cetățeni au beneficiat de aceste măsuri.

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care se află în străinătate este circa un milion. În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori sau 90 de oameni/zi, potrivit Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.