The Financial Times. Noua ordine mondială și ascensiunea puterilor mijlocii

29 Dec. 2022, 09:37
 // Categoria: Opinii // Autor: 
29 Dec. 2022, 09:37 // Opinii // 

Invazia lui Vladimir Putin din Ucraina a pus punct anul acesta procesului de reconciliere post-război rece dintre Rusia și Occident. Rivalitatea dintre SUA și China a luat și ea amploare, în condițiile în care Beijingul și-a intensificat presiunea militară asupra Taiwanului, iar Washingtonul și-a restricționat exporturile de tehnologie în China. Confruntarea dintre marile puteri a revenit, arată o analiză The Financial Times.

Chiar și țările care nu trimit ajutor militar în Ucraina sau care nu-și restrâng comerțul cu Rusia ori China ar trebui să fie preocupate. Dacă Rusia își va pune în practică amenințările voalate cu utilizarea armei nucleare întreaga lume va fi aruncată într-o nouă eră primejdioasă.

Rivalitatea dintre marile puteri a dus de asemenea la o proliferare a sancțiunilor economice, care amenință comerțul și fluxurile de investiții și care au determinat țările Sudului global să devină și mai circumspecte în privința dominației dolarului asupra sistemului financiar internațional.

Totuși, competiția mai intensă dintre alianța occidentală condusă de SUA și axa Rusia-China aduce și ocazii pentru „puterile mijlocii”, nu numai amenințări. În contextul în care Washingtonul, Bruxelles-ul, Beijingul și Moscova încearcă să influențeze afacerile globale conform propriului interes, ele sunt obligate să acorde mai multă atenție vederilor puterilor de talie medie – cum ar fi Turcia, Arabia Saudită, Indonezia și Africa de Sud, scrie într-un editorial publicat de ft.com.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele autoritar al Turciei, se află sub presiune pe plan intern. Dar pe scena internațională și-a jucat mâna cu iscusință, uneori și cu cruzime. În ciuda apartenenței la NATO, Turcia nu s-a alăturat sancțiunilor vestice împotriva Rusiei. Guvernul lui Erdogan a blocat chiar aderarea Finlandei și Suediei la NATO, încercând astfel să smulgă concesii de la aliații săi.

Turcia își permite să joace dur pe terenul geopolitic, întrucât războiul din Ucraina i-a conferit Ankarei pârghii reale de influență. Turcii au mediat acordul care permite transportul cerealelor prin Marea Neagră, fapt care a redus inflația prețurilor alimentare pe tot globul. Turcia ar putea să aibă un rol semnificativ și la viitoare negocieri de pace.

Scumpirea energiei asociată războiului din Ucraina a consolidat și pârghiile de influență ale saudiților. Joe Biden afirma cândva că le va preschimba țara într-un „paria”. Însă în vară a vizitat respectuos Riadul. Iar în ultimele săptămâni saudiții l-au găzduit și pe Xi Jinping, conducătorul Chinei.

India, cu aspirații realiste de a deveni una dintre superputerile lumii în decursul acestui secol, pășește și ea pe o cale de mijloc. Pe unii din Vest i-a înfuriat importând petrol ieftin din Rusia. Însă India e conștientă că-și poate permite așa ceva, întrucât are un rol crucial și în eforturile vestice de contrabalansare a puterii chineze.

În orice caz, dezamăgirea provocată de Sudul global a dus în capitalele occidentale la discuții privind necesitatea revitalizării alianței vestice și așezării ei în centrul procesului decizional global. Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al lui Biden, s-a referit la G7 – care e dominat de SUA și Europa – ca fiind „comitetul de organizare al lumii libere”.

Chiar dacă aduce G7 la un nivel superior, Occidentul nu-și poate permite să ignore puterile mijlocii, care sunt reprezentate în G20. Puterea lor economică tot mai mare înseamnă că ele au un rol crucial în definire regulilor privind comerțul, tehnologia, sancțiunile și normele internaționale. Totodată, declarația finală a reuniunii G20 din noiembrie din Indonezia a fost și încurajatoare, dat fiind că a condamnat în termeni duri Rusia – ceea ce demonstrează că ar fi o greșeală să se renunțe atât de repede la influențarea puterilor mijlocii din Sudul global.

Însă și țările respective ar trebui să se gândească temeinic la propria lor poziție. Faptul că își apără interesele economice și denunță standardele duble ale Vestului nu le poate fi în definitiv imputat. Însă agresiunea fără opreliști a Rusiei și Chinei va ajunge într-un final să amenințe și interesele puterilor mijlocii precum Turcia, Indonezia, India ori statele din Golf. E încă o lecție care trebuie să fie însușită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.