The Financial Times. Noua ordine mondială și ascensiunea puterilor mijlocii

29 Dec. 2022, 09:37
 // Categoria: Opinii // Autor: 
29 Dec. 2022, 09:37 // Opinii // 

Invazia lui Vladimir Putin din Ucraina a pus punct anul acesta procesului de reconciliere post-război rece dintre Rusia și Occident. Rivalitatea dintre SUA și China a luat și ea amploare, în condițiile în care Beijingul și-a intensificat presiunea militară asupra Taiwanului, iar Washingtonul și-a restricționat exporturile de tehnologie în China. Confruntarea dintre marile puteri a revenit, arată o analiză The Financial Times.

Chiar și țările care nu trimit ajutor militar în Ucraina sau care nu-și restrâng comerțul cu Rusia ori China ar trebui să fie preocupate. Dacă Rusia își va pune în practică amenințările voalate cu utilizarea armei nucleare întreaga lume va fi aruncată într-o nouă eră primejdioasă.

Rivalitatea dintre marile puteri a dus de asemenea la o proliferare a sancțiunilor economice, care amenință comerțul și fluxurile de investiții și care au determinat țările Sudului global să devină și mai circumspecte în privința dominației dolarului asupra sistemului financiar internațional.

Totuși, competiția mai intensă dintre alianța occidentală condusă de SUA și axa Rusia-China aduce și ocazii pentru „puterile mijlocii”, nu numai amenințări. În contextul în care Washingtonul, Bruxelles-ul, Beijingul și Moscova încearcă să influențeze afacerile globale conform propriului interes, ele sunt obligate să acorde mai multă atenție vederilor puterilor de talie medie – cum ar fi Turcia, Arabia Saudită, Indonezia și Africa de Sud, scrie într-un editorial publicat de ft.com.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele autoritar al Turciei, se află sub presiune pe plan intern. Dar pe scena internațională și-a jucat mâna cu iscusință, uneori și cu cruzime. În ciuda apartenenței la NATO, Turcia nu s-a alăturat sancțiunilor vestice împotriva Rusiei. Guvernul lui Erdogan a blocat chiar aderarea Finlandei și Suediei la NATO, încercând astfel să smulgă concesii de la aliații săi.

Turcia își permite să joace dur pe terenul geopolitic, întrucât războiul din Ucraina i-a conferit Ankarei pârghii reale de influență. Turcii au mediat acordul care permite transportul cerealelor prin Marea Neagră, fapt care a redus inflația prețurilor alimentare pe tot globul. Turcia ar putea să aibă un rol semnificativ și la viitoare negocieri de pace.

Scumpirea energiei asociată războiului din Ucraina a consolidat și pârghiile de influență ale saudiților. Joe Biden afirma cândva că le va preschimba țara într-un „paria”. Însă în vară a vizitat respectuos Riadul. Iar în ultimele săptămâni saudiții l-au găzduit și pe Xi Jinping, conducătorul Chinei.

India, cu aspirații realiste de a deveni una dintre superputerile lumii în decursul acestui secol, pășește și ea pe o cale de mijloc. Pe unii din Vest i-a înfuriat importând petrol ieftin din Rusia. Însă India e conștientă că-și poate permite așa ceva, întrucât are un rol crucial și în eforturile vestice de contrabalansare a puterii chineze.

În orice caz, dezamăgirea provocată de Sudul global a dus în capitalele occidentale la discuții privind necesitatea revitalizării alianței vestice și așezării ei în centrul procesului decizional global. Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al lui Biden, s-a referit la G7 – care e dominat de SUA și Europa – ca fiind „comitetul de organizare al lumii libere”.

Chiar dacă aduce G7 la un nivel superior, Occidentul nu-și poate permite să ignore puterile mijlocii, care sunt reprezentate în G20. Puterea lor economică tot mai mare înseamnă că ele au un rol crucial în definire regulilor privind comerțul, tehnologia, sancțiunile și normele internaționale. Totodată, declarația finală a reuniunii G20 din noiembrie din Indonezia a fost și încurajatoare, dat fiind că a condamnat în termeni duri Rusia – ceea ce demonstrează că ar fi o greșeală să se renunțe atât de repede la influențarea puterilor mijlocii din Sudul global.

Însă și țările respective ar trebui să se gândească temeinic la propria lor poziție. Faptul că își apără interesele economice și denunță standardele duble ale Vestului nu le poate fi în definitiv imputat. Însă agresiunea fără opreliști a Rusiei și Chinei va ajunge într-un final să amenințe și interesele puterilor mijlocii precum Turcia, Indonezia, India ori statele din Golf. E încă o lecție care trebuie să fie însușită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2025, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII