Maia Sandu a oferit o mențiune specială echipei Castel Mimi pentru organizarea impecabilă a Summit-ului CPE

Acest weekend a adus echipei Castel Mimi o recunoaștere deosebită, prin acordarea unei Diplome de Onoare din partea președintei Maia Sandu, în semn de apreciere pentru eforturile remarcabile în organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene. În această săptămână, fiecare membru al echipei Castel Mimi va primi o copie a acestei diplome, ca o recunoaștere a dedicării și implicării lor.

Echipa formată din 200 de persoane a lucrat fără întrerupere pentru a se asigura că cei peste 2 175 de oaspeți ai Castel Mimi, din 49 de state, au rămas încântați de ospitalitatea moldovenilor. Această misiune a fost îndeplinită cu succes și a adus o valoare inestimabilă pentru Castel Mimi și întreaga țară.

Cu o istorie de 130 de ani, Castel Mimi a devenit un simbol al excelenței în industria vinicolă moldovenească în ultimul deceniu. De la stadiul de vinărie sovietică pe cale de dispariție, Castel Mimi a renăscut și a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai frumoase și impresionante castele din lume. Publicația The Telegraph l-a denumit „Versailles de Moldova”, iar prezența sa în topul celor mai frumoase vinării din lume confirmă calitatea și frumusețea acestui loc remarcabil.

Istoria Castel Mimi a început cu visul lui Constantin Mimi, care a absolvit prestigioasa Școală Superioară de Agronomie din Montpellier, Franța. Inspirat de experiența sa în regiunea Bordeaux, el a decis să construiască în Basarabia o vinărie autentică în stil francez. În anul 1893, a început construcția vinăriei de la Bulboaca, folosind tehnici inovatoare pentru acea perioadă, cum ar fi betonul armat și pereții groși de un metru și jumătate, care au rămas până în prezent, găzduind cantități record de butoaie de vin. Constantin Mimi a adus în Basarabia soiuri de struguri francezi, contribuind la recunoașterea internațională a calității vinurilor moldovenești.

După perioada de glorie din anii ’80, când fabrica de vinuri de la Bulboaca producea 9 milioane de sticle de vin pe lună, Castel Mimi a trecut prin momente dificile și a ajuns în faliment la sfârșitul anilor ’90. Prin eforturile susținute ale familiei Trofim, proprietarii actuali, fabrica a renăscut și s-a concentrat pe producția de distilate și vinuri de calitate superioară.

„Decizia de a redescoperi clădirea veche a castel-ului, aflată sub un strat de tencuială de peste zece centimetric, a fost luată de întreaga familie Trofim, după mai multe cercetări privind viața și activitatea lui Constantin Mimi, efectuate în arhivele din Chișinău, Bender, Sanct Petersburg și câteva orașe europene”, menționează CEO Castel Mimi, Adrian Trofim.

Restaurarea și reconstrucția Castelului Mimi au început în anul 2011, în colaborare cu arhitectul italian Arnaldo Tranti. Lucrările au durat mai mulți ani și au inclus analiza arhivelor și interviurile cu bătrânii satului, în scopul de a reda fațadei castelului aspectul său original.

Astăzi, Castel Mimi impresionează prin frumusețea și măreția sa, ocupând o suprafață de șase hectare, care include un muzeu, o galerie de artă, un hotel, bungalouri de lux, săli de evenimente și un restaurant. Întregul teritoriu este înconjurat de peisaje pitorești, împodobit de peste 5 000 de copaci și arbuști.

Castel Mimi nu este doar o destinație turistică populară, ci și un producător modern de vinuri. Cu aproximativ 1 000 de butoaie și o capacitate de extindere de până la 3 000 de butoaie, vinăria produce anual peste 500 de mii de sticle de vin, care sunt exportate în 18 țări din întreaga lume. Vinurile de la Castel Mimi au obținut 206 medalii la cele mai prestigioase competiții internaționale de vin, consolidându-și reputația ca producător de excepție.

Prin activitatea sa, Castel Mimi contribuie la dezvoltarea regională și la promovarea culturii moldovenești. Fundația Constantin Mimi, în colaborare cu diverse organizații guvernamentale și internaționale, a organizat peste 100 de evenimente de promovare a culturii și a țării, sprijinind dezvoltarea sectorului turistic și atragerea investițiilor în regiune.

„Organizarea reuniunii Comunității Politice Europene la Castel Mimi este rezultatul investițiilor efectuate de-a lungul întregii activități a vinăriei din Bulboaca. Aceasta reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de promovare a Republicii Moldova și un catalizator puternic pentru atragerea investițiilor în această regiune”, a declarat președinta Fundației Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Aprecierea și mențiunea oferită de președinta Maia Sandu echipei Castel Mimi subliniază calitatea și profesionalismul cu care aceștia au gestionat organizarea summit-ului Comunității Politice Europene. Această recunoaștere reprezintă un pas important în consolidarea poziției Moldovei ca destinație turistică și producător de vinuri de înaltă calitate.

#CPE #Adrian Trofim #Castel Mimi #summit #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul aerian german Lufthansa, care zboară și în Republica Moldova, își reduce estimările de profit pentru 2026, după ce factura anuală pentru combustibilul de aviație a ajuns la un nivel estimat de 9,3 miliarde de euro. Scumpirea kerosenului, alimentată de conflictul din Iran și de tensiunile de pe piețele energetice internaționale, pune presiune pe industria aviației, iar companiile avertizează că biletele de avion s-ar putea scumpi în 2027, potrivit Reuters.

Grupul Lufthansa a anunțat marți, 3 noiembrie, că estimează pentru întregul an 2026 un profit operațional cuprins între 1,7 și 2 miliarde de euro, față de intervalul anterior de 1,7–2,2 miliarde de euro. Astfel, limita superioară a prognozei a fost redusă cu 200 de milioane de euro, în principal din cauza costurilor mai mari pentru combustibil.

Potrivit companiei, cheltuielile totale pentru kerosen vor ajunge în acest an la aproximativ 9,3 miliarde de euro, cu circa 600 de milioane de euro peste estimările formulate în urmă cu câteva luni și cu aproximativ două miliarde de euro mai mult decât în 2025.

În pofida presiunilor financiare, Lufthansa a raportat rezultate peste așteptările analiștilor pentru trimestrul al treilea, perioadă care include sezonul estival și care este, în mod tradițional, cea mai profitabilă pentru transportatorii aerieni europeni.

Profitul operațional al grupului a ajuns la aproximativ 1,4 miliarde de euro în perioada iulie–septembrie, comparativ cu estimările analiștilor de 1,37 miliarde de euro. Totodată, veniturile au crescut cu 9%, până la 12,2 miliarde de euro, iar profitul net a avansat cu aproximativ 30% și a ajuns la 1,26 miliarde de euro.

Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, a explicat că cererea ridicată pentru călătorii și disciplina strictă a costurilor au permis grupului să compenseze scumpirea combustibilului.

„Datorită creșterii veniturilor, pe fondul unei cereri constant ridicate și al unei discipline stricte a costurilor, am reușit să compensăm mai mult decât integral creșterea cheltuielilor cu combustibilul, de aproximativ jumătate de miliard de euro”, a declarat Spohr.

Compania a precizat că numai în trimestrul al treilea costurile pentru combustibil au crescut cu peste 500 de milioane de euro față de aceeași perioadă a anului precedent.

Un factor important care a limitat impactul scumpirilor este strategia de protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor, cunoscută drept hedging. Lufthansa a anunțat că aproximativ 86% din necesarul de combustibil pentru 2026 este acoperit prin astfel de instrumente financiare, iar pentru 2027 proporția depășește deja 60%.

Cu toate acestea, expirarea treptată a contractelor de protecție încheiate anterior ar putea obliga companiile aeriene să cumpere combustibil la prețuri mai mari, ceea ce ar putea determina scumpirea biletelor de avion anul viitor.

Alți transportatori europeni, inclusiv Ryanair, au avertizat deja că prețurile ridicate ale kerosenului vor afecta profitabilitatea și ar putea impune măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.

Directorul financiar al Lufthansa, Till Streichert, a declarat că rezultatul final pentru 2026 va depinde de evoluția cererii, prețul combustibilului și performanța diviziei Lufthansa Cargo în ultimul trimestru.

Grupul german observă o cerere deosebit de mare pentru biletele din clasele premium, precum și pentru zborurile către Asia și America de Nord. Aceste segmente contribuie la menținerea veniturilor, în ciuda costurilor operaționale ridicate.

Lufthansa a confirmat, totodată, că pentru întregul an 2026 nu anticipează o creștere a capacității de transport.

Analiștii Bernstein consideră că rezultatele relativ solide indică primele efecte pozitive ale programului de restructurare și eficientizare a companiei. În urma publicării rezultatelor financiare, acțiunile Lufthansa au crescut cu aproximativ 1,5% la deschiderea tranzacțiilor bursiere.

#companie #profit #avion