Maia Sandu a oferit o mențiune specială echipei Castel Mimi pentru organizarea impecabilă a Summit-ului CPE

Acest weekend a adus echipei Castel Mimi o recunoaștere deosebită, prin acordarea unei Diplome de Onoare din partea președintei Maia Sandu, în semn de apreciere pentru eforturile remarcabile în organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene. În această săptămână, fiecare membru al echipei Castel Mimi va primi o copie a acestei diplome, ca o recunoaștere a dedicării și implicării lor.

Echipa formată din 200 de persoane a lucrat fără întrerupere pentru a se asigura că cei peste 2 175 de oaspeți ai Castel Mimi, din 49 de state, au rămas încântați de ospitalitatea moldovenilor. Această misiune a fost îndeplinită cu succes și a adus o valoare inestimabilă pentru Castel Mimi și întreaga țară.

Cu o istorie de 130 de ani, Castel Mimi a devenit un simbol al excelenței în industria vinicolă moldovenească în ultimul deceniu. De la stadiul de vinărie sovietică pe cale de dispariție, Castel Mimi a renăscut și a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai frumoase și impresionante castele din lume. Publicația The Telegraph l-a denumit „Versailles de Moldova”, iar prezența sa în topul celor mai frumoase vinării din lume confirmă calitatea și frumusețea acestui loc remarcabil.

Istoria Castel Mimi a început cu visul lui Constantin Mimi, care a absolvit prestigioasa Școală Superioară de Agronomie din Montpellier, Franța. Inspirat de experiența sa în regiunea Bordeaux, el a decis să construiască în Basarabia o vinărie autentică în stil francez. În anul 1893, a început construcția vinăriei de la Bulboaca, folosind tehnici inovatoare pentru acea perioadă, cum ar fi betonul armat și pereții groși de un metru și jumătate, care au rămas până în prezent, găzduind cantități record de butoaie de vin. Constantin Mimi a adus în Basarabia soiuri de struguri francezi, contribuind la recunoașterea internațională a calității vinurilor moldovenești.

După perioada de glorie din anii ’80, când fabrica de vinuri de la Bulboaca producea 9 milioane de sticle de vin pe lună, Castel Mimi a trecut prin momente dificile și a ajuns în faliment la sfârșitul anilor ’90. Prin eforturile susținute ale familiei Trofim, proprietarii actuali, fabrica a renăscut și s-a concentrat pe producția de distilate și vinuri de calitate superioară.

„Decizia de a redescoperi clădirea veche a castel-ului, aflată sub un strat de tencuială de peste zece centimetric, a fost luată de întreaga familie Trofim, după mai multe cercetări privind viața și activitatea lui Constantin Mimi, efectuate în arhivele din Chișinău, Bender, Sanct Petersburg și câteva orașe europene”, menționează CEO Castel Mimi, Adrian Trofim.

Restaurarea și reconstrucția Castelului Mimi au început în anul 2011, în colaborare cu arhitectul italian Arnaldo Tranti. Lucrările au durat mai mulți ani și au inclus analiza arhivelor și interviurile cu bătrânii satului, în scopul de a reda fațadei castelului aspectul său original.

Astăzi, Castel Mimi impresionează prin frumusețea și măreția sa, ocupând o suprafață de șase hectare, care include un muzeu, o galerie de artă, un hotel, bungalouri de lux, săli de evenimente și un restaurant. Întregul teritoriu este înconjurat de peisaje pitorești, împodobit de peste 5 000 de copaci și arbuști.

Castel Mimi nu este doar o destinație turistică populară, ci și un producător modern de vinuri. Cu aproximativ 1 000 de butoaie și o capacitate de extindere de până la 3 000 de butoaie, vinăria produce anual peste 500 de mii de sticle de vin, care sunt exportate în 18 țări din întreaga lume. Vinurile de la Castel Mimi au obținut 206 medalii la cele mai prestigioase competiții internaționale de vin, consolidându-și reputația ca producător de excepție.

Prin activitatea sa, Castel Mimi contribuie la dezvoltarea regională și la promovarea culturii moldovenești. Fundația Constantin Mimi, în colaborare cu diverse organizații guvernamentale și internaționale, a organizat peste 100 de evenimente de promovare a culturii și a țării, sprijinind dezvoltarea sectorului turistic și atragerea investițiilor în regiune.

„Organizarea reuniunii Comunității Politice Europene la Castel Mimi este rezultatul investițiilor efectuate de-a lungul întregii activități a vinăriei din Bulboaca. Aceasta reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de promovare a Republicii Moldova și un catalizator puternic pentru atragerea investițiilor în această regiune”, a declarat președinta Fundației Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Aprecierea și mențiunea oferită de președinta Maia Sandu echipei Castel Mimi subliniază calitatea și profesionalismul cu care aceștia au gestionat organizarea summit-ului Comunității Politice Europene. Această recunoaștere reprezintă un pas important în consolidarea poziției Moldovei ca destinație turistică și producător de vinuri de înaltă calitate.

#CPE #Adrian Trofim #Castel Mimi #summit #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.