Maia Sandu a oferit o mențiune specială echipei Castel Mimi pentru organizarea impecabilă a Summit-ului CPE

Acest weekend a adus echipei Castel Mimi o recunoaștere deosebită, prin acordarea unei Diplome de Onoare din partea președintei Maia Sandu, în semn de apreciere pentru eforturile remarcabile în organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene. În această săptămână, fiecare membru al echipei Castel Mimi va primi o copie a acestei diplome, ca o recunoaștere a dedicării și implicării lor.

Echipa formată din 200 de persoane a lucrat fără întrerupere pentru a se asigura că cei peste 2 175 de oaspeți ai Castel Mimi, din 49 de state, au rămas încântați de ospitalitatea moldovenilor. Această misiune a fost îndeplinită cu succes și a adus o valoare inestimabilă pentru Castel Mimi și întreaga țară.

Cu o istorie de 130 de ani, Castel Mimi a devenit un simbol al excelenței în industria vinicolă moldovenească în ultimul deceniu. De la stadiul de vinărie sovietică pe cale de dispariție, Castel Mimi a renăscut și a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai frumoase și impresionante castele din lume. Publicația The Telegraph l-a denumit „Versailles de Moldova”, iar prezența sa în topul celor mai frumoase vinării din lume confirmă calitatea și frumusețea acestui loc remarcabil.

Istoria Castel Mimi a început cu visul lui Constantin Mimi, care a absolvit prestigioasa Școală Superioară de Agronomie din Montpellier, Franța. Inspirat de experiența sa în regiunea Bordeaux, el a decis să construiască în Basarabia o vinărie autentică în stil francez. În anul 1893, a început construcția vinăriei de la Bulboaca, folosind tehnici inovatoare pentru acea perioadă, cum ar fi betonul armat și pereții groși de un metru și jumătate, care au rămas până în prezent, găzduind cantități record de butoaie de vin. Constantin Mimi a adus în Basarabia soiuri de struguri francezi, contribuind la recunoașterea internațională a calității vinurilor moldovenești.

După perioada de glorie din anii ’80, când fabrica de vinuri de la Bulboaca producea 9 milioane de sticle de vin pe lună, Castel Mimi a trecut prin momente dificile și a ajuns în faliment la sfârșitul anilor ’90. Prin eforturile susținute ale familiei Trofim, proprietarii actuali, fabrica a renăscut și s-a concentrat pe producția de distilate și vinuri de calitate superioară.

„Decizia de a redescoperi clădirea veche a castel-ului, aflată sub un strat de tencuială de peste zece centimetric, a fost luată de întreaga familie Trofim, după mai multe cercetări privind viața și activitatea lui Constantin Mimi, efectuate în arhivele din Chișinău, Bender, Sanct Petersburg și câteva orașe europene”, menționează CEO Castel Mimi, Adrian Trofim.

Restaurarea și reconstrucția Castelului Mimi au început în anul 2011, în colaborare cu arhitectul italian Arnaldo Tranti. Lucrările au durat mai mulți ani și au inclus analiza arhivelor și interviurile cu bătrânii satului, în scopul de a reda fațadei castelului aspectul său original.

Astăzi, Castel Mimi impresionează prin frumusețea și măreția sa, ocupând o suprafață de șase hectare, care include un muzeu, o galerie de artă, un hotel, bungalouri de lux, săli de evenimente și un restaurant. Întregul teritoriu este înconjurat de peisaje pitorești, împodobit de peste 5 000 de copaci și arbuști.

Castel Mimi nu este doar o destinație turistică populară, ci și un producător modern de vinuri. Cu aproximativ 1 000 de butoaie și o capacitate de extindere de până la 3 000 de butoaie, vinăria produce anual peste 500 de mii de sticle de vin, care sunt exportate în 18 țări din întreaga lume. Vinurile de la Castel Mimi au obținut 206 medalii la cele mai prestigioase competiții internaționale de vin, consolidându-și reputația ca producător de excepție.

Prin activitatea sa, Castel Mimi contribuie la dezvoltarea regională și la promovarea culturii moldovenești. Fundația Constantin Mimi, în colaborare cu diverse organizații guvernamentale și internaționale, a organizat peste 100 de evenimente de promovare a culturii și a țării, sprijinind dezvoltarea sectorului turistic și atragerea investițiilor în regiune.

„Organizarea reuniunii Comunității Politice Europene la Castel Mimi este rezultatul investițiilor efectuate de-a lungul întregii activități a vinăriei din Bulboaca. Aceasta reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de promovare a Republicii Moldova și un catalizator puternic pentru atragerea investițiilor în această regiune”, a declarat președinta Fundației Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Aprecierea și mențiunea oferită de președinta Maia Sandu echipei Castel Mimi subliniază calitatea și profesionalismul cu care aceștia au gestionat organizarea summit-ului Comunității Politice Europene. Această recunoaștere reprezintă un pas important în consolidarea poziției Moldovei ca destinație turistică și producător de vinuri de înaltă calitate.

#CPE #Adrian Trofim #Castel Mimi #summit #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.